Terapia CAR-T

Bolnavii de limfom și alte cancere de sânge.

Interviu Dorica Dan - Președinte Alianța Națională de Boli Rare din România, Asociația de cancere rare din România

Care sunt principalele probleme cu care se confruntă bolnavii de limfom și alte cancere de sânge – de la diagnostic la accesul la tratament la posibila recidivă a bolii?

Fiind vorba de cancere rare, atât în cazul limfomului cât și al celorlalte cancere de sânge, diagnosticarea poate fi întârziată, simptomele pot fi asociate altor boli, conducând la o intervenție tardivă.

Accesul la tratamentul cel mai potrivit este esențial. Pacienții cu aceste tipuri de boli au nevoie de:

• Cel mai bun control posibil al bolii acestora pentru a avea o viață cât mai bună și mai îndelungată posibil.
• Controlul meticulos al simptomelor acestora.
• Atenție acordată echilibrului psihologic al acestora.

Pacienții cu aceste tipuri de cancer au nevoie de o relație de susținere cu un specialist în cancer, atent la necesitățile acestora și în care ei pot avea încredere. Accesul la tratament este de multe ori întârziat sau dificil.

În plus, pe lângă provocările legate de suportul aproape inexistent la anunțul diagnosticului sau atunci când boala recidivează, este extrem de dificil pentru pacienți să aibă acces la servicii specializate unde să aibă parte de atenția unor echipe multidisciplinare și interdisciplinare, inclusiv consiliere socială, psihologică și de nutriție, specialiști în recuperare sau în servicii paliative.

Accesul la noile tratamente: cum poate schimba viața unui pacient terapia celulară CAR-T?

Terapia CAR-T a demonstrat rezultate fără precedent la pacienții cu neoplasme hematologice pentru care erau epuizate opțiunile terapeutice.

Vorbim despre o terapie complet diferită față de un medicament în percepția sa clasică, despre o terapie „vie” care se regăsește în organism atât timp cât există un antigen care poate fi țintit.

Foarte important de reținut este că aceste terapii scad numărul de vizite la medic și numărul de internări pe termen lung și îmbunătățesc calitatea vieții și echilibrul psihic al pacientului și familiei.

Care este rolul organizațiilor de pacienți în procesul de accesare a soluțiilor inovatoare de tratament?

Rolul asociațiilor de pacienți este în primul rând acela de a se informa, pentru a putea, la rândul lor, să își informeze corect membrii și să facă advocacy pentru acces la tratament pentru pacienții eligibili.

Cu cine colaborați pentru asigurarea accesului pacienților la terapii moderne?

În general, colaborăm cu celelalte asociații de pacienti, din țară și străinătate, cu asociațiile profesionale (ale specialiștilor, de ex. SRGM), cu Consiliul Național de Boli Rare (Ministerul Sănătății), membrii ARPIM, ANMDM, Comisiile de Sănătate, CNAS și jurnaliști.

Ce putem învăța din sistemele de sanatate din UE în privința accesului la tratamentele inovatoare?

Este important ca exemplele de bune practici de la nivel European să fie cunoscute și promovate. Este deja cunoscut că s-a realizat prima negociere comună la nivel European pe o terapie genică Outcome of joint negotiations for Zolgensma | BeNeLuxA. Cred că și pentru România ar fi oportună o astfel de colaborare.

Cel mai important este să sprijinim pacienții prin acces la instruire tematică - dezbateri cu toți stakeholderii pentru a înțelege mai bine punctele de vedere ale fiecărei părți interesate, să promovăm informațiile despre rezultatele acestor terapii și studiile existente la nivel internațional.

Interviu Katie Rizvi - Founder Asociația Little People Romania & Temerarii; Founder Youth Cancer Europe

A avea cancer la orice vârstă este devastator. A avea cancer în copilărie și a fi despărțit de părinți, de frați și de siguranța căminului este înfricoșător și derutant. Atunci când cineva este diagnosticat ca adolescent sau tânăr adult, educația îi este brusc întreruptă, viața socială este afectată și, în loc să îmbrățișeze o viață nouă și independentă, simte că s-a întors de unde a plecat, în grija familiei și a personalului medical. Ei se simt lipsiți de apărare în fața unei boli care le amenință viața.

Deși tratamentul cancerului pentru copii și tineri s-a îmbunătățit în ultimele două decenii^1,2, tratamentul convențional prin chimioterapie și radioterapie poate provoca multe efecte adverse tardive.

În prezent, există 25 de recomandări³ elaborate la nivel european pentru a aborda efectele tardive; atât echipele de îngrijire, precum și pacienții și familiile acestora trebuie să le cunoască, unele trebuie monitorizate periodic, altele necesită teste de monitorizare de-a lungul întregii vieți, precum în cazul unui tânăr supraviețuitor de cancer. Această monitorizare este necesară pentru a detecta din timp apariția unei noi boli și pentru a o trata în timp util. Astfel de efecte tardive cauzate de toxicitatea tratamentelor oncologice ar putea include efecte pulmonare, hepatice sau probleme renale, probleme cardiace, probleme tiroidiene, pierderea auzului, probleme dentare, probleme de vedere, creștere osoasă anormală, dezvoltare sexuală întârziată și probleme de fertilitate, precum și probleme de învățare și probleme de sănătate mintală de lungă durată⁴.

Mulți supraviețuitori ai cancerului diagnosticat în copilărie menționează afectarea bunăstării psihologice și diminuarea calității vieții⁵; în plus, consecințele socioeconomice negative de lungă durată ale cancerului și ale tratamentului acestuia (cum ar fi refuzul accesului la credite ipotecare, împrumuturi și asigurări de viață) au făcut obiectul mai multor studii și au fost bine documentate în ultimii doi ani^6,7.

Cu cât o persoană tânără a fost expusă mai mult timp la tratamente toxice și cu cât acestea au fost mai severe, cu atât este mai probabil ca această persoană să dezvolte afecțiuni cronice, la un moment dat, în viață⁸.

Și, din păcate, există un număr de pacienți tineri pentru care aceste tratamente convenționale nu funcționează deloc. După terapie, fie boala revine, fie nu se înregistrează niciun răspuns la tratament. Pentru mulți dintre acești pacienți, singura opțiune ramâne marirea dozei sau repetarea curelor de chimioterapie, radioterapie sau transplantul de celule stem, toate fiind intervenții cu risc înalt pentru pacienți deja slăbiți și bolnavi, în schimbul unei șanse mici de supraviețuire.

Pentru acești pacienți, noua terapie cu celule CAR T oferă speranță.

Referințe

1. Gatta G. et al. Childhood cancer survival in Europe 1999-2007: results of EUROCARE-5-studiu de populație. Lancet Oncol. 2014; 15: 35-47
2. Trama A. et al. Supraviețuirea adolescenților și tinerilor adulți europeni diagnosticați cu cancer în 2000-2007: date bazate pe populație din EUROCARE-5.Lancet Oncol. 2016; 17: 896-906
3. Rebecca J. van Kalsbeek et al, European PanCareFollowUp Recomandări pentru supravegherea efectelor latente ale cancerului la copii, adolescenți si tineri adulți, European Journal of Cancer 154 (2021) 316e328, https://doi.org/10.1016/j.ejca.2021.06.004
4. Friederike Erdmann et al, Cancerul la copii: Supraviețuire, modalități de tratament, efecte tardive și îmbunătățiri în timp, Cancer Epidemiology, aprilie 2021, https://doi.org/10.1016/j.canep.2020.101733
5. Poveștile pacienților din Youth Cancer Europe: https://www.youthcancereurope.org/yce-webinar-chemo-brain-cancer-mental-health/
6. A right to be forgotten for cancer survivors: A legal development expected to reflect the medical progress in the fight against cancer, Grazia Scocca & Françoise Meunier, Journal of Cancer Policy, September 2020, https://doi.org/10.1016/j.jcpo.2020.100246
7. Youth Cancer Europe hosts European Parliament event to end financial discrimination against cancer survivors https://www.youthcancereurope.org/yce-hosts-eu-parliament-event-to-end-financial-discrimination-against-cancer-survivors/
8. Vassal G. et al. The SIOPE strategic plan: a European cancer plan for children and adolescents. J Cancer Policy. 2016; 8: 17-32

Interviu Claudia Filipescu – Strategy, Innovation & Transformation Lead Novartis Romania

Ce ne puteți spune despre introducerea acestei terapii în România ?

Cred că cel mai important aspect pe care trebuie să îl cunoască cei interesați este disponibilitatea acestei terapii în România. Parcursul până la rambursare a fost unul firesc, bazat pe înțelegerea la nivelul autorităților a potențialului curativ al acestei terapii și pe faptul că este adresată unui tip de pacient care va progresa rapid către deces și pentru care nu există alte opțiuni terapeutice.

S-au scurs doi ani și jumătate între primele demersuri pentru a face disponibilă terapia CAR-T în România și momentul la care aceasta a devenit disponibilă pentru primul pacient, dar această durată nu diferă cu mult, din păcate, de timpul uzual de așteptare pentru aducerea oricăror terapii inovatoare în România, ceea ce ne plasează pe ultimele locuri în Europa privind accesul la inovație medicală.

Care sunt principalele provocări în raport cu legislația din România, cum au decurs relația și parteneriatul cu autoritățile ?

Am interacționat cu Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, cu Consiliul Concurenței, cu Agenția Națională de Transplant și, nu în ultimul rând, cu Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru clarificarea pașilor legislativi, administrativi și științifici în vederea aducerii și administrării acestei terapii în România.

La nivelul Institutului Clinic Fundeni, am avut onoarea de a colabora cu o echipă pregătită la cele mai înalte standarde internaționale, dedicată în cele mai mici detalii pentru ca această terapie să fie disponibilă pentru pacienții adulți sau pediatrici deopotrivă, o echipă care a petrecut nenumărate ore pentru a se instrui, pentru a certifica centrul, pentru a parcurge toate etapele stabilite de către producător și autoritățile internaționale în vederea administrării unei terapii care la acest moment reprezintă unul dintre cele mai înalte nivele de inovație medicale.

Bineînțeles, ca în cazul oricărui început, a fost necesară o foarte strânsă colaborare și comunicare constantă, atât între instituțiile implicate în procesul de aprobare și autorizare, cât și între Novartis, echipele de training implicate în procesul de autorizare, specialiștii locali dar și cu specialiști internaționali care deja administrează această terapie în alte țări de câțiva ani.

Firește, cred că pentru toate părțile implicate, acesta a fost un proiect - pilot. De-abia de acum înainte se poate construi un cadru legislativ personalizat pentru terapiile avansate, în baza căruia terapiile avansate să ajungă la pacient într -un interval de timp cât mai redus, esențial din punct de vedere al strategiei terapeutice. La acest moment, parcursul de la încadrarea medicală a pacientului ca fiind eligibil pentru administrarea terapiei și până la administrarea efectivă, este de aproape 2 luni. Sperăm să îl aducem cât mai aproape de timpul ideal din punct de vedere medical, de 4-5 săptămâni. În acest scop, trebuie să existe claritate asupra pașilor obligatorii, asupra aprobărilor necesare și termenelor celor mai scurte în care acestea pot fi emise, fiind vorba despre o situație în care orice etapă administrativă trebuie abordată cu celeritate, altfel punându -se la risc rezultatul medical, dar și eficiența cu care este cheltuit banul public.

De importanță egală este și predictibilitatea, chiar certitudinea alocării bugetare. La nivelul oricărui stat apare acest aspect al insuficienței bugetare, a nevoii de a acomoda cât mai mult din nevoile sistemului medical, de a balansa tratamentul numerelor mari de pacienți cronici, cu al celor puțini, dar care suferă de boli amenințătoare de viață. Cu toate acestea, odată stabilit mecanismul bugetar, avem încredere că va exista predictibilitate pentru toate părțile implicate, iar acesta este cel mai important element financiar într-o realitate în care bugetele nu pot fi nelimitate.

Există anumite reglementări de natură științifică a terapiilor celulare ?

Terapiile celulare sunt clasificate la nivel internațional ca “medicament”, astfel încât, cel puțin din punct de vedere științific, acestea au același parcurs pe care îl are orice terapie biologică. Bineînțeles, din punct de vedere medical, administrarea acestora presupune o serie de rigori, poate mai multă precauție în alegerea pacientului care poate beneficia în mod real de aceste terapii, însă toate aceste aspecte sunt deja reglementate și implementate de ani de zile în alte țări.

Evaluarea științifică este făcută la nivelul Agenției Europene a Medicamentului, o astfel de evaluare nu este reluată pe plan național pentru nicio terapie deja aprobată pe plan european. Din punct de vedere al decontării, nu există condiții speciale pentru această terapie, fiind aprobată pentru includerea necondiționată în lista medicamentelor compensate. Costurile sunt suportate integral de către stat, nu presupune costuri adiacente pentru pacient, achiziția făcându-se în baza legislației privind achizițiile publice.

Care sunt principalele provocări în protocolul terapiilor celulare ?

Cred că deja nu le mai putem denumi “provocări”, ci un întreg nou sistem integrat de abordare a soluțiilor terapeutice personalizate, determinat de nevoile tehnice și științifice.

Întrucât nu este vorba despre o terapie produsă pe o linie uzuală de fabricație și care apoi să fie transportată pe raftul farmaciei, cred că este natural ca aceasta să beneficieze de o infrastructură dedicată.

Crioprezervarea deja nu mai este un element de noutate, nici curierul internațional specializat în transportul și manipularea unor celule umane extrem de importante, care au potențialul de a salva viața unui om, sistem care a funcționat impecabil inclusiv în cele mai restrictive condiții de transport internațional din timpul pandemiei, pe parcursul anului 2020. Este vorba despre sisteme care există, funcționează și și-au dovedit eficiența.

Ministerul Sănătății a înființat în cadrul instituției o comisie de terapii celulare, care este constituită din medici specialiști hematologi cu expertiză în transplantul medular atât la pacienții copii, cât și la adulți. Aveți în vedere deschiderea unui alt centru în România destinat terapiilor celulare ?

Da, ne bucurăm să regăsim în această comisie specialiști dedicați misiunii de a sprijini pacientul. Certificarea centrelor nu este exclusiv o “misiune” a noastră. Trebuie să existe deschidere în cadrul centrelor, acestea trebuie să aibă disponibilitatea unei implicări complete în procesul de autorizare și administrare ulterioară a tratamentului.

Probabil că vom vedea o etapizare firească a autorizării centrelor, mai ales în condițiile în care vor veni și alte terapii avansate în România. În acest moment este foarte important ca fiecare medic hematolog din România să referențieze fără amânare către comisia menționată acei pacienți care pot beneficia de tratament.

Care sunt planurile Novartis pentru România în ceea ce privește accesul la terapii celulare ?

Planurile Novartis în privința terapiilor celulare sunt în concordanță cu planurile pentru toate celelalte terapii pe care le punem la dispoziția pacienților din România și cred ca aici cuvântul de ordine este “sustenabilitatea”. Construim acum pentru viitor. Tot ce facem în fiecare zi, facem pentru a ne putea uita în urmă cu mândrie peste 10 sau 20 de ani.

Vrem că fiecare moleculă pe care o aducem să producă o schimbare, cât de mică, în abordarea pacientului. Avem certitudinea că statul român își dorește să sprijine cât mai bine pacienții români și să vină în întâmpinarea nevoilor acestora. Avem certitudinea că experții din autoritățile publice, atât cei tehnici, cât și cei de politici publice, vor să facă parte din schimbarea atât de necesară.

Știm că în România avem medici dintre cei mai bine pregătiți și știm că pacienții români sunt “early-adopters”, că sunt deschiși la ceea ce știința și tehnologia le pot oferi. De aceea, considerăm că avem obligația morală de a acționa ca partener pentru statul român, ca sursă de opțiuni terapeutice pentru comunitatea medicală și ca certitudine de inovare pentru pacienți. La finalul zilei, iar unele zile pot fi lungi, fiecare dintre colegii din Novartis care lucrează în echipa dedicată terapiilor celulare, vrea să plece acasă cu încrederea că în ziua respectivă a făcut tot ce a putut mai bine pentru a aduce această terapie cât mai curând la pacient.

Cred că terapiile celulare sunt între medicamentele Novartis cu o componentă emoțională covârșitoare . Toți conștientizăm importanța acestei terapii pentru pacienți și familiile acestora, mai ales când este vorba despre copii sau despre tineri adulți.

Dar la nivel European ?

România deja beneficiază de multe surse de inspirație din alte state europene. Poate fi vorba despre modele de acces construite special pentru terapiile avansate sau despre abordarea autorităților naționale privind posibilitatea administrării acestei terapii în afara specificației, fără a mai fi necesare alte aprobări decât notificarea la nivelul EMA. Mai este interesant modelul din Israel, unde nici nu se concepe ca un pacient vizat pentru administrarea acestei terapii să nu fie sprijinit pe tot parcursul terapeutic, de la identificare și post-administrare, de un navigator de pacienți.

Impactul CAR -T în creșterea duratei de supraviețuire și calitatea vieții pacienților¹

Concluzia urmăririi pe termen lung a pacienților din studiile de înregistrare este că terapia CAR-T crește atât durata de supraviețuire, cât și calitatea vieții pacienților cu limfom difuz cu celulă mare de tip B și cu leucemie acută limfoblastică.

Terapia CAR-T Novartis este indicată:

Pacienților copii și adolescenți și pacienților adulți tineri, cu vârsta cuprinsă până la 25 ani inclusiv, cu leucemie acută limfoblastică (LAL) cu celule B, refractară, în recădere post-transplant, în a două recădere sau recăderi ulterioare și pacienților adulți cu limfom difuz, cu celulă mare de tip B, recidivant sau refractar (DLBCL), după două sau mai multe linii de terapie sistemică.

Altfel, datele din practica medicală au confirmat beneficiile terapiilor celulare CAR-T în cele două indicații. În plus, s-a demonstrat că tratamentul este eficient pentru o categorie mai largă de pacienți, inclusiv pacienții vârstnici și cei care au primit anterior mai multe linii terapeutice, iar efectele adverse precum sindromul de eliberare de citokine și neurotoxicitatea au fost mai puțin frecvente în studiile post-aprobare, din viața reală, față de studiile clinice.²

În prezent, există șapte centre de producție CAR-T pe patru continente, însă capacitatea de producție este în continuă dezvoltare.

În Europa există două centre pentru producția comercială în Stein, Elveția și Les Ulis, Franța. România se aprovizionează de la centrul din Stein, Elveția.

Referințe

1. Clinical Experience of CAR T Cell Immunotherapy for Relapsed and Refractory Infant ALL Demonstrates Feasibility and Favorable Responses | Blood | American Society of Hematology (ashpublications.org)
2. CAR T-Cell Therapy Shows Activity, Reduces Health-Care Utilization in Older Patients With DLBCL - The ASCO Post

Interviu Prof. Dr. Anca Coliță, Manager Institutul Clinic Fundeni

Știm că există o istorie a pacienților care nu găsesc medicamente adecvate, în special în tratamentul pentru cancer. Care este situația actuală în România referitoare la accesul pacienților la tratamentele inovatoare?

Lucrurile s-au schimbat destul de mult în ultimii ani, pacienții români au început să beneficieze de opțiuni terapeutice în afecțiuni pentru care anterior nu existau soluții. Sunt molecule noi aprobate și rambursate în România, molecule care au impactat supraviețuirea pacienților noștri.

Dacă ne referim la leucemia acută limfoblastică cu celule B la copii, de exemplu, acum avem acces la imunoterapii și chiar la terapia celulară CAR T, începând cu anul 2021. Terapiile celulare sunt personalizate, folosind celulele proprii ale pacientului, modificate, pentru a lupta împotriva bolii maligne. Faptul că acum și în România avem acces la acestea, este un lucru extraordinar.

Institutul Clinic Fundeni este singurul centru de administrare a terapiilor celulare. Ne puteți spune pe scurt istoria Institutului Clinic Fundeni în contextul terapiilor celulare?

În acest moment suntem singurul centru acreditat pentru administrarea unei terapii celulare, proces care a durat aproximativ 2 ani de zile. Standardele de calitate sunt foarte ridicate, identice cu cele din celelalte state în care se administrează această terapie.

Un rol foarte important îl are banca de celule stem, unde se recoltează o categorie a celulelor albe din sângele pacientului, se procesează și se congelează pentru a fi trimise spre locul de producție a terapiei celulare. Este esențial ca acest proces să se desfășoare fără erori, pentru a ne asigura că produsul final este unul de calitate și putem să ajutăm pacienții.

Investițiile în dotări nu au fost foarte mari - suntem cel mai mare centru de transplant medular din țară și avem astfel o infrastructură foarte bună, cu o adresabilitate foarte mare. Efortul a fost în a crea echipa multidisciplinară, training-uri și pregătire a personalului.

Echipa Institutului Clinic Fundeni care se ocupă de un pacient eligibil pentru terapia celulară este foarte extinsă – de la personalul băncii de celule stem, medici și asistente, farmacist, echipa de transplant medular, neurolog, ATI – ist - fiecare având un rol foarte important.

Novartis ne-a sprijinit în toată această pregătire printr-un program extins de training-uri, simulări de transport * în condiții speciale la -120 grade C *, management al potențialelor reacții adverse post infuzie etc.

Pot spune că suntem gata să tratăm pacienți eligibili pentru terapia celulară și, așa cum o facem și în cazul transplantului medular, așteptăm pacienți din țară.

Care sunt principalele provocări ale centrului?

Provocarea noastră este de a trata cât mai mulți pacienți eligibili cu terapia celulară, cu rezultate cât mai bune, așa cum se întâmplă în foarte multe țări deja. Acest lucru depinde de infrastructură, număr de paturi - un pacient trebuind să rămână în centru aproximativ 2 săptămâni după infuzie pentru monitorizarea posibilelor reacții adverse.

De asemenea bugetul alocat acestor terapii este foarte important. Și nu vorbim doar de costul terapiei celulare, ci și al procedurilor și al altor medicamente care trebuie administrate pre și post terapie celulară.

De asemenea, implicarea centrului este în mod primordial legată de conduită și parcursul terapeutic, însă fără o procedura centralizată care să stabilească întreg parcursul de aprobare pentru administrarea terapiei în cazul fiecărui pacient, putem vedea întârzieri foarte mari față de timpul optim din punct de vedere medical. Este vorba despre o terapie în care toate autoritățile indispensabile, începând cu Autoritatea Națională de Transplant și până la Casă de Asigurări de Sănătate a Municipiului București și mai concret, Casă Națională de Asigurări de Sănătate , trebuie să prioritizeze formalizarea etapelor administrative, să deruleze cu celeritate toate acele acțiuni care le revin, astfel încât tratamentul să ajungă la timp la pacient.

Planuri de viitor pentru Institutul Clinic Fundeni.

Suntem la începutul unei noi ere de tratamente în România, terapiile celulare devenind deja un standard de tratament pentru anumite cancere hematologice în alte țări.

Ne propunem să dobândim experiență, deocamdată cu prima terapie celulară disponibilă, urmând să ne extindem pe măsură ce noi terapii vor apărea. Studiile arată deja rezultate promițătoare în multe indicații în hematologie și chiar și în tumori solide. Ne dorim să fim un centru de excelență în folosirea terapiilor celulare, oferind pacienților din România standarde și șanse similare celorlalte țări europene.

Deși imunoterapiile și terapiile celulare au devenit la nivel internațional un pilon important în oncologie, ele presupun multiple provocări cu privire la accesul pacienților (de la procesul complex de fabricație, până la rambursarea acestor tratamente inovatoare), ceea ce impune o regândire strategică importantă a sistemelor de sănătate.

Conform Barometrului de Sănătate Publică din România, ediția decembrie 2021, peste 68,4% dintre respondenți sunt interesați și ar alege tratamente și medicamente inovatoare în defavoarea celor clasice, iar 80% dintre români consideră că nu beneficiem de medicamente inovatoare în aceeași măsură ca alți europeni.

În timp ce în alte țări, autoritățile medicale au schimbat procedurile de evaluare și aprobare a tratamentelor inovatoare, în România, introducerea și reglementarea acestora au cunoscut o evoluție mai lentă. Odată cu deschiderea centrului de tratament în Institutul Clinic Fundeni in 2021, România a făcut pași importanți în accesul la terapiile CAR-T.

Introducerea noilor terapii în România asigură în primul rând un fundament solid pentru transformarea și modernizarea sistemului român de sănătate. 

Din 2019, în România, Novartis contribuie susținut la specializarea continuă a profesioniştilor ce vor gestiona pacienţii şi întregul proces, la acreditarea unui centru de transplant şi, pe termen mediu, la dezvoltarea unui registru de pacienţi şi la realizarea unui laborator specializat în ţara noastră.

Pentru ca terapiile CAR-T sӑ poată fi implementate în România, Ministerul Sănătății a înființat în cadrul instituției o comisie de terapii celulare, care este constituită din medici specialiști hematologi cu expertiză în transplantul medular, atât la pacienții copii, cât și la adulți.

Decizia este motivată de faptul că Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a aprobat primele terapii celulare și genice (CAR-T) pentru administrare în țările din Uniunea Europeană, inclusiv în România, pentru tratamentul pacienților copii, adolescenți și adulți tineri cu leucemie acută limfoblastică (LAL) cu celule B, refractară sau recăzută și pacienților adulți cu limfom difuz, cu celulă mare de tip B, recidivant sau refractar.

Asociația Europeană de Transplant are un registru special pentru CAR-T, însă și România va trebui să dezvolte un astfel de registru pentru a putea pune laolaltă toate detaliile și a se conecta la cel european.

Până la apariția acestui registru, la care se lucrează, pacienții ce pot beneficia de terapie CAR-T trebuie sa fi răspuns negativ la cel puțin 2 terapii pentru tratarea cancerelor de sânge. Recomandarea pentru studii clinice și/sau tratamente cu terapii celulare vine de la medicul hematolog.

Deși terapiile de tip CAR-T aduc o valoare semnificativă pacienților și sistemelor de asistență medicală, ele pot genera provocări plătitorilor din cauza costurilor ridicate. Sistemul de sănătate este cel care trebuie să sprijine acest demers atât de important pentru tratamentul formelor de cancer de sânge care nu mai răspund la niciun fel de intervenție terapeutică.

Dincolo de costurile directe de asistență medicală, terapiile de tip CAR-T oferă valoare societății, existând potențialul revenirii la o viață „normală”, productivă. Copiii se pot duce iar la școală, pot învăța o meserie și pot avea o viață productivă, în timp ce adulții pot reveni la lucru și își pot relua viața normală. Familiile și cei ce au grijă de acesti pacienți, care se implică emoțional foarte intens și care uneori nu mai lucrează pentru a gestiona tratamentul dur al rudei lor, pot, de asemenea, să-și reia viața.

Trebuie reținut, de asemenea, că tratarea pacienților români cu cancere de sânge în cadrul studiilor clinice nu presupune niciun cost pentru aceștia.

Cine poate beneficia de CAR-T? ^1,2

În prezent, terapia celulară de tip CAR-T este studiată pentru tratamentul multor tipuri de cancer. Terapiile celulare de tip CAR-T au fost aprobate pentru utilizare de către autoritățile din domeniul sănătății din mai multe țări din intreaga lume și ajută pacienții care trăiesc cu următoarele tipuri de cancere sangvine: leucemie acută limfoblastică (LAL) la copii și adulți tineri, precum și limfomul difuz cu celulă mare de tip B (DLBCL).

Leucemia acută limfoblastică (LAL)

Celulele B canceroase pot cauza un cancer sangvin denumit leucemie acută limfoblastică (LAL) cu celule B. Acest tip de cancer este alcătuit din celule care circulă – ceea ce înseamnă că nu formează tumori solide. Cea mai frecventă formă de leucemie pediatrică este LAL cu celule B. Mulți copii diagnosticați cu leucemie se simt mai bine după primul tratament administrat, însă alții nu; iar unii copii cu LAL pot constata revenirea cancerului lor (recidivă), sau cancerul lor poate deveni rezistent la tratament (refractar).

În trecut, opțiunile pentru copiii și adulții tineri diagnosticați cu LAL cu celule B, de tip recidivant sau refractar s-au limitat la chimioterapie sau transplant de celule stem hematopoietice. Deși de dată recentă, terapia celulară de tip CAR-T și terapiile țintite au devenit opțiuni terapeutice aprobate în cazul pacienților pediatrici și adulți tineri diagnosticați cu LAL de tip recidivant sau refractar.

Limfomul difuz cu celulă mare de tip B (DLBCL)

Uneori celulele din interiorul unui ganglion limfatic sau din țesutul limfatic prezintă modificări anormale. Acest lucru poate face ca o celula să se comporte anormal, să poate crește și să se multiplice necontrolat. Atunci când se întâmplă acest lucru, acestea devin celule limfomatoase, ce pot duce la crearea și creșterea tumorilor. Aceste tumori pot crește în ganglionii limfatici, splină, tractul digestiv și măduva osoasă.

Un grup de cancere sangvine precum limfomul non-Hodgkin (LNH) afectează celulele imune și țesuturile sistemului limfatic. Limfomul difuz cu celulă mare de tip B (DLBCL) reprezintă cel mai comun subtip de limfomul non-Hodgkin (LNH). Răspunsul la tratamentele obișnuite (precum chimioterapia sau transplantul cu celule stem) diferă de la pacient la pacient. E posibil ca unii pacienți să devină rezistenți la aceste tratamente (boală refractară), sau ar putea prezenta recidive. Terapia celulară de tip CAR-T poate fi utilă unor pacienți cu boală recidivantă sau refractară, pentru a obține remisiunea bolii atunci când terapiile anterioare au eșuat.

Terapia celulară de tip CAR-T este studiată în prezent și pentru a trata cancere care nu răspund sau care au revenit după tratament la pacienții cu limfom folicular, leucemie limfocitară cronică (LLC) și mielom multiplu (MM). Alte terapii celulare CAR-T sunt studiate pentru a ținti alte tipuri de cancer, precum tumorile cerebrale, cancerul mamar, leucemia mieloidă acută, limfomul Hodgkin, neuroblastomul și cancerul pancreatic.

Referințe:

1. https://www.mdanderson.org/cancerwise/car-t-cell-therapy--9-things-to-know.h00-159221778.html
2. https://www.annalsofoncology.org/article/S0923-7534(21)04876-6/fulltext

Terapiile celulare disponibile în România

Interviu Prof. Dr. Alina Tănase, Institutul Clinic Fundeni

Sunt terapiile celulare deja disponibile în România pentru afecțiuni din sfera hemato-oncologiei? Care sunt aceste terapii?

Implementarea terapiilor avansate în practica medicală hemato-oncologică este o necesitate a zilelor noastre. Spre deosebire de terapiile oncologice convenționale sau inovative, terapiile celulare reprezintă o metodă nouă de tratament, care folosește capacitatea sistemului imunitar de a recunoaște și distruge celulele tumorale. Vorbim despre o terapie complet diferită față de un medicament în percepția sa clasică, despre o terapie „vie” care se regăsește în organism atât timp cât există un antigen care poate fi țintit.

Spre deosebire de un medicament clasic, terapia CAR-T (chimeric antigen receptor-T cell) este creată special pentru fiecare pacient în parte, de aceea și procesul de fabricație necesită o schimbare radicală, de la producție la logistică și administrare.

Terapiile celulare CAR T reprezintă o șansă pentru pacienții cu cancere hematologice avansate, recidivante sau refractare, reprezentând un progres major în felul în care medicii și cercetătorii privesc tratamentul cancerului. Aceste terapii personalizate în cancerele hematologice au devenit o rutină în toată lumea, iar introducerea lor în România reprezintă un pas uriaș în tratamentul neoplaziilor hematologice refractare la alte tipuri de tratament.

Astfel, în cursul anului 2021, terapiile celulare au devenit o realitate și pentru pacientii din România. A fost un parcurs plin de provocări, în care fiecare participant în circuitul de acces al pacientului la această terapie a trebuit să studieze, să se instruiască, să privească la modelele din alte țări, să înființeze noi sisteme și procese, să rămână deschis pentru a găsi soluțiile potrivite pentru ca această terapie să poată fi administrată în condiții de siguranță pacienților români, la standardele stabilite pe plan internațional.

În Uniunea Europeană sunt aprobate 2 astfel de terapii CAR-T. În țara noastră avem disponibilă momentan prima terapie celulară CAR-T, tisagenlecleucel, o terapie adresată pacienților adulți cu limfom difuz cu celulă mare de tip B (DLBCL), recidivant sau refractar după cel puțin 2 linii de terapie sistemică și pacienților cu vârsta de până la 25 de ani inclusiv, cu leucemie acută limfoblastică (LAL) cu celule B, refractară, în recădere post-transplant, în a doua recădere sau recăderi ulterioare.

Care sunt provocările implementării tratamentului cu terapii celulare?

De o importanță deosebită sunt consilierea pacienților și, după caz, a aparținătorilor acestora, educarea continuă a personalului medical, gestionarea efectelor adverse după terapia CAR-T, costul foarte ridicat pentru producerea tratamentului, dificultățile logistice, dar și comunicarea între medicul curant al pacientului și centrul de administrare a terapiei CAR-T.

Comunicarea cu pacientul și cu familia este importantă atât pe parcursul procesului de referențiere, cât și pe termen lung, după administrarea terapiei CAR-T, monitorizarea pacienților fiind efectuată pe termen lung de către medicul curant în teritoriu.

Care sunt pacienții care pot beneficia de terapia celulară CAR-T în România?

Așa cum menționam, pacientul adult cu limfom difuz cu celulă mare de tip B (DLBCL) sau pacientul cu vârsta de până la 25 de ani inclusiv, cu leucemie acută limfoblastică (LAL) cu celule B poate beneficia de terapie celulară după administrarea unor terapii anterioare. Este vorba despre un pacient deja tratat de medicul hematolog, care, din păcate, nu a răspuns sau a recidivat în urma terapiilor convenționale administrate sau în urma transplantului medular, deci, pentru care nu mai există alte soluții terapeutice.

Însă, din cauza terapiilor sistemice anterioare, pacienții oncologici pot prezenta un status precar și risc extrem de crescut de reacții adverse severe la terapia CAR-T. Din acest motiv doar pacienții cu alte tratamente în antecedente realizate fără success, dar cu status funcțional bun, sunt considerați eligibili pentru această formă de tratament. Balanța risc – beneficiu trebuie analizată pentru fiecare pacient eligibil.

Criteriile de eligibilitate sunt stricte din punct de vedere medical. Fiecare caz pentru care medicul curant consideră posibilă administrarea terapiei celulare urmează a fi supus spre analiza și confirmareaa Comisiei de Terapii Celulare inființată în subordinea Ministerului Sănătății.

Mai mult, administrarea acestor terapii este foarte atent controlată. Aceste terapii pot fi administrate în centrele de transplant de celule stem hematopoietice, unde există deja experiență cu recoltarea și administratea celulelor stem. Este nevoie de o echipă de îngrijire multidisciplinară și de acces rapid într-o secție de terapie intensivă. Pentru a putea administra aceste terapii celulare este nevoie de o acreditare internațională, acreditare pe care Institutul Clinic Fundeni a obținut-o în 2021.

Care este viitorul terapiilor celulare în România?

Terapiile avansate trebuie să devină un instrument firesc în practica hematologică, anul 2021 marcând numai punctul de început pentru disponibilitatea în România a acestor terapii. Pe masura autorizării acestora pe plan european, pe masură ce sunt aduse în Romania de către companiile producătoare, acestea vor lărgi plaja opțiunilor terapeutice aflate la îndemâna medicilor. Totodată, pe masură ce tot mai multe astfel de terapii devin disponibile și sunt admise în rambursare, devine obligatorie stabilirea unui cadru instituțional pentru implementarea acestora, începand de la alocare bugetară in cadrul unui program și mergând până la chestiuni concurențiale sau care țin de autoritățile vamale – aceste terapii presupun condiții foarte stricte de manipulare și transport.

Suntem martorii unui moment important al istoriei sistemului de sănătate, având în vedere accesul pacienților la terapiile celulare. Necesare sunt însă și generarea unui cadru legislativ adecvat și adaptat, alocarea optimă de finanțe, regândirea modului de funcționare și interacțiune a componentelor sistemului de sănătate, astfel încât întregul proces să aibă claritate și sustenabilitate.

Reimaginăm Medicina

Novartis reimaginează medicina pentru a produce terapii inovatoare și pentru a adresa nevoi medicale majore nesatisfăcute încă în cazul pacienților cu boli devastatoare, inclusiv tulburări genetice și anumite tipuri de cancer fatale. Aceste eforturi sunt făcute în colaborare cu oamenii de știință, medici, mediul academic, partenerii din industrie și pacienți si au ca scop îmbunătățirea și prelungirea vieților oamenilor. Utilizând tehnologia și inovația bazată pe cercetare, compania abordează unele dintre cele mai mari provocări și probleme de sănătate din societate – bolile grave.

În 2017, Novartis a primit autorizare pentru prima terapie celulară de tip CAR-T, care este atât o terapie celulară, cât și una genică. În prezent, există trei zone cheie de interes privind dezvoltarea terapiilor transformatoare de tip celular și genic: terapii bazate pe AAV (Virus Adeno - Asociat - un mecanism de livrare pentru terapia genică), terapii celulare de tip CAR-T și terapii bazate pe CRISPR.

În prezent, în Romania, terapiile celulare de tip CAR-T sunt aprobate pentru a trata anumite forme de cancere sangvine ale limfocitelor B în stadiu avansat. Acest fapt oferă în plus oportunitatea de reexaminare a modului în care sistemul de sănătate gestionează diagnosticarea, tratamentul, îngrijirea și costurile asociate, în cazul acestor pacienți.

Cum acționeaza terapiile celulare CAR – T?^1,2

Terapiile personalizate de tip CAR – T (receptor chimeric pentru antigen, chimeric antigen receptor) bazate pe limfocite T folosesc sistemul imunitar al pacientului pentru a lupta cu anumite tipuri de cancer. Limfocitele T ale pacientului sunt extrase și reprogramate în laborator pentru a recunoaște și a se lupta cu celule canceroase și cu alte celule ce exprimă un anumit antigen.

CAR este un receptor care este introdus în celulele T extrase de la pacient pentru a recunoaște caracteristicile specifice ale celulelor canceroase. Atunci când este inserat un receptor de tip CAR la nivelul celulelor T ale pacientului, acestea devin celule CAR-T. Aceste celule reprogramate pot să țintească în mod specific anumite molecule de la nivelul celulelor canceroase și să le distrugă.

Crearea CAR-T

Celulele T sunt recoltate din sângele pacientului și sunt reprogramate în laborator cu toate informațiile necesare pentru ca ele să mențină receptorul CAR pe suprafața lor. Celulele T reprogramate pot produce la rândul lor receptori de tip CAR pe cont propriu și sunt multiplicate în laborator.

După reprogramarea în laborator, celulele CAR-T sunt injectate înapoi pacientului și ele încep să detecteze și să distrugă cancerul.

Procesul terapeutic CAR-T²

Terapia celulară de tip CAR-T este un tratament cu administrare unică ce începe cu propriul sistem imun al pacientului.

1. Recoltarea celulelor T (leucafereză)

Se recoltează sânge de la pacient. Sângele este filtrat, iar globulele albe (inclusiv celulele T) sunt separate de restul. Acest proces (denumit leucafereză sau afereză) durează aproximativ trei ore.

2. Reprogramarea celulelor T într-un laborator specializat

După ce celulele au fost recoltate de la pacient, ele sunt trimise unui laborator special de producție, unde sunt reprogramate sub formă de celule CAR-T.

3. Perfuzia cu celule T

Celulele CAR-T sunt retransmise pacientului printr-o perfuzie intravenoasă (i.v.) - procesul putând dura până la 30 de minute. Acum celulele T reprogramate sunt gata să se multiplice, să detecteze și să distrugă celulele canceroase din interiorul corpului pacientului.

4. Monitorizare și urmărire continuă

Fiecare pacient este diferit, iar efectele secundare pot varia de la persoană la persoană. Reacțiile adverse în urma terapiei celulare de tip CAR-T pot varia în ceea ce priveste gravitatea lor, asa ca toți pacienții trebuie monitorizați cu atenție după administrarea terapiei celulare de tip CAR-T. Căutarea semnelor și simptomelor caracteristice unor evenimente adverse potențial grave este importantă pentru a le adresa în mod adecvat.

Întrucât unele efecte adverse pot fi suficient de grave încât să necesite atenție medicală, pacienții trebuie să fie informați cu privire la importanța raportării imediate a acestor efecte secundare medicului lor. Medicii vor programa vizite regulate de urmărire pentru a evalua rezultatele pe termen lung ale tratamentului și pentru a examina pacientul cu privire la orice reacție adversă. De obicei, pacienții sunt rugați să nu se îndepărteze la o distanță de deplasare față de spital mai mare de 2 ore în cursul primelor 4 săptămâni după terapie pentru a putea fi monitorizați de către medicul lor.

Scopul Novartis este de a crește impactul terapiilor celulare în oncologie, continuând în aria cancerelor cu limfocite B, posibil ajungând la pacienți cu alte cancere hematologice și tumori solide și cercetând terapiile cu potențial de tip CAR-T de nouă generație care se axează pe ținte noi și utilizează tehnologii noi.

Referințe

1. https://www.cancer.net/blog/2021-06/how-does-car-t-cell-therapy-work-treating-cancer#
2. https://journals.lww.com/hemasphere/Citation/2019/08000/EHA_Guidance_Document_The_process_of_CAR_T_cell.5.aspx

Importanța inovației în medicină: activarea propriului sistem imunitar în terapiile celulare.

Interviu Dr. Marius Geantă, Centrul de Inovație în Medicină

Sănătatea este un domeniu în continuă schimbare, iar inovațiile transformă medicina într-un ritm remarcabil. Terapiile celulare CAR T sunt tot mai des vehiculate în ultima perioadă ca soluții inovatoare pentru terapia anumitor tipuri de cancer.

Cum acționează imuno-oncologia?

În fiecare zi, în corpul nostru se produc sute de celule canceroase. Din fericire, puțini oameni ajung să sufere de cancer, în final, pentru că aceste celule, pe măsură ce se produc, sunt recunoscute de sistemul imun al organismului, distruse și apoi eliminate.

Apariția cancerului este, așadar, rezultatul dezechilibrării balanței dintre producerea de celule anormale (ca urmare a erorilor biologice apărute natural în cursul procesului de multiplicare) și activitatea sistemului imun. În momentul în care sistemul imun, din diverse motive, nu mai funcționează la parametri maximali și nu mai reușește să recunoască, să elimine și să distrugă celulele canceroase, apare riscul ca o persoană să dezvolte o formă de cancer.

Imuno-oncologia este disciplina care își propune (și, în multe tipuri de cancer, deja reușește) să trezească, să reactiveze sistemul imun al organismului și să-l determine să lupte eficient împotriva cancerului. Sunt mai multe tipuri de terapii care fac parte din categoria imunoterapiilor, de la așa-numiții inhibitori ai punctelor de control la terapiile celulare.

Care sunt terapiile imuno-oncologice și ce aduc în plus?

În mod tradițional, tratamentele pentru cancer sunt chirurgicale (pentru formele incipiente de boală), radioterapie, terapii medicamentoase sistemice clasice (terapii hormonale, chimioterapie), terapii țintite sau imunoterapii. Imunoterapiile, spre deosebire de celelalte medicamente folosite în tratamentul cancerului, acționează nu asupra celulelor canceroase, ci asupra sistemului imun, pe care îl activează cu scopul de a reîncepe să lupte eficient împotriva cancerului.

Cum acționează terapiile celulare și ce este diferit față de alte tratamente?

Terapiile celulare sunt complet diferite atât de celelalte imunoterapii dezvoltate până acum, cât și de tratamentele pentru cancer, în general. Terapiile celulare reprezintă cel mai înalt grad de personalizare posibil, fiind simultan imunoterapii, terapii celulare și terapii genice.

Terapiile celulare se bazează pe celulele proprii ale sistemului imun al unui bolnav de cancer, care sunt extrase din sânge, apoi sunt transportate într-un laborator specializat unde sunt modificate genetic pentru a redeveni active și a lupta împotriva cancerului, după care celulele modificate genetic sunt administrate pacientului într-o infuzie unică, într-un centru specializat. Așadar, spre deosebire de celelalte medicamente pentru cancer, terapiile celulare se administrează o singură dată, într-o perfuzie unică.

Care sunt beneficiile pentru pacient? *supraviețuire, calitatea vieții

Terapiile celulare aprobate până acum în Uniunea Europeană se adresează unor cancere hematologice la copii și la adulți, și unor situații medicale în care nu există alte soluții terapeutice, iar pacienții, în lipsa accesului la terapiile celulare, ar fi condamnați la moarte.

Studiile clinice care au dus la înregistrarea terapiilor celulare în Uniunea Europeană până acum indică rate foarte crescute de remisiune a bolii, în funcție de tipul cancerului. Din acest punct de vedere, este deja de notorietate povestea primului pacient tratat în 2012 cu o terapie celulară, Emily Whitehead, care la 9 ani de la acel moment nu mai prezintă nicio urmă a bolii. Din punct de vedere al calității vieții, aceasta este considerabil îmbunătățită la pacienții care răspund favorabil la terapiile celulare - persoanele, cum este și cazul lui Emily Whitehead - pot să aibă o viață normală, cu beneficii la nivel individual, pentru familie, societate și economie.

Profilul reacțiilor adverse este diferit și asociat în general cu momentul administrării, de aceea este nevoie ca acest act medical să aibă loc într-un centru specializat și să fie supervizat de o echipa multidisciplinară.

Pot terapiile celulare să înlocuiască tratamentele convenționale?

Terapiile celulare deschid o nouă eră în medicină și sunt rezervate, în acest moment, acelor situații medicale, precum formele avansate de cancer, pentru care nu există alternative de tratament. Sunt câteva sute de terapii celulare în diverse faze de studiii clinice, în acest moment, pentru diferite tipuri de cancer (cancere de sânge, dar și tumori solide), fiind de așteptat ca o parte dintre acestea să fie autorizate în anii următori în Uniunea Europeană.

Care sunt centrele din România în care se aplică imuno terapii?

Institutul Clinic Fundeni va fi probabil primul centru din România unde se vor administra terapiile celulare. Având în vedere complexitatea științifică și logistică asociate terapiilor celulare, este evident că acestea trebuie administrate în centre înalt specializate, care au atât departamentele necesare, cât și personalul medical aferent echipei multidisciplinare care se îngrijește de pacientul cu cancer tratat cu o terapie celulară.

Sistemul imunitar este conceput pentru a identifica și combate infecțiile și bolile. Sistemul imunitar este complex, fiind alcătuit din organe (cum ar fi timusul și splina) și celulele apărătoare (cum ar fi limfocitele, un tip de celule albe din sânge), care circulă în sânge și în sistemul limfatic, ajungând aproape peste tot în corp. Toate acestea lucrează împreună pentru a identifica și pentru a combate germenii - cum ar fi virusuri, bacterii, precum și celulele anormale sau nesănătoase care provoacă unele boli, cum ar fi cancerul.

Germenii și celulele canceroase au pe suprafața lor molecule - numite antigene - care activează sistemul imunitar, pentru a le găsi și distruge. Unele celule canceroase se pot „ascunde” de sistemul imunitar, pentru că se aseamănă foarte mult cu celulele normale.

În unele cazuri, sistemul imunitar poate identifica celulele canceroase, dar nu este suficient de puternic pentru a le distruge pe toate. Unele celule canceroase pot schimba chiar modul în care sistemul imunitar răspunde, astfel încât acesta să nu funcționeze corect.¹

Celulele T și celulele B sunt două tipuri de limfocite, care detectează și luptă împotriva infecțiilor ce atacă corpul uman și care pot, de asemenea, să lupte împotriva cancerului.²

Celulele T caută, localizează și combat infecțiile. De asemenea pot „recruta” în luptă și alte celule, precum celulele B. Celulele B intră în acțiune după atacul celulelor T și eliberează anticorpi. Aceștia sunt mici molecule ce formează o plasă de protecție care capturează și distrug celulele infectate.

Uneori însă, celulele B pot crește necontrolat în diferite părți ale corpului și formează tumori. Celulele B din aceste formațiuni nu pot lupta împotriva infecțiilor cu aceeași intensitate cu care luptă celulele B normale. Ele pot cauza cancere de sânge precum limfomul difuz cu celulă mare de tip B (DLBCL) și leucemie acută limfoblastică (LAL) cu celule B.

Din cauza faptului că în cazul celor 2 afecțiuni (DLBCL și LAL) celulele canceroase pot învăța cum să se deghizeze pentru a evita atacul sistemului imunitar, identificarea și aplicarea tratamentului potrivit poate fi un proces dificil.

În cazul limfomului difuz cu celulă mare de tip B, corpul produce prea multe celule B anormale, iar în cazul leucemiei acute limfoblastice cu celule B, corpul produce prea multe celule B imature.

Referințe

1. https://cancer.ca/en/treatments/treatment-types/immunotherapy
2. https://www.cancercenter.com/community/blog/2017/05/whats-the-difference-b-cells-and-t-cells

Pentru început, este necesară o introducere în terapiile celulare și genice. Așadar, vom defini celulele și genele. Celulele sunt unitățile structurale de bază a tuturor ființelor vii, iar genele se găsesc adânc în interiorul celulelor. Genele sunt părți mici din ADN ce transmit informațiile genetice și instrucțiunile de sinteză a proteinelor, ce ajută la construirea și menținerea funcțiilor biologice ale unui organism și transferă mai departe trăsăturile descendenților¹.

Fiecare persoană are câte două copii din fiecare genă, câte una de la fiecare părinte. În corpul uman sunt aproximativ 20 000 de gene. Variații mici ale genelor duc la diferențe în ceea ce privește aspectul oamenilor și, posibil, sănătatea acestora¹.

Bolile genetice apar atunci când o parte critică sau întreaga secțiune de ADN este substituită, eliminată sau duplicată². Aceste modificări se numesc mutații genetice³ și unele boli genetice grave cauzate de mutații genetice pot fi transmise generațiilor viitoare⁴.

Cum ajută terapiile celulare și genice la tratarea bolilor genetice?

Terapiile celulare și terapiile genice sunt domenii suprapuse din cercetarea și tratamentul de tip biomedical⁶. Ambele terapii au drept obiectiv tratarea, prevenția sau posibila vindecare a bolilor și ambele abordări au potențialul de a ameliora cauzele care stau la baza bolilor genetice și a bolilor contractate. Însă terapiile celulare și genice acționează în mod diferit.

Diferența dintre terapiile celulare și terapiile genice

Terapiile celulare au drept obiectiv tratarea bolilor prin restabilirea sau modificarea anumitor seturi de celule sau prin utilizarea celulelor pentru a transporta o terapie prin corp⁵. În cazul terapiilor celulare, celulele sunt cultivate sau modificate în afara corpului înainte de a fi introduse în organismul pacientului. Celulele pot proveni de la pacient (celule autologe) sau de la un donator (celule alogenice)⁶.

Terapiile genice au drept obiectiv tratarea bolilor prin înlocuirea, inactivarea sau introducerea genelor în celule - fie în interiorul corpului (in vivo) sau în afara corpului (ex vivo)⁶.

Cum utilizăm terapiile celulare și genice?

Oamenii de știință au studiat terapiile genice de peste 50 de ani⁵. Astăzi, ei transferă noi gene în celule folosind transportori cunoscuți sub numele de vectori, care sunt adesea realizați din virusuri modificate, inactivate, ce nu cauzează boli⁶.

Se estimează că milioane de oameni din întreaga lume suferă de mai mult de 10 000 de boli rare cauzate de mutații ale unei singure gene⁴. În cazul acestor pacienți, terapiile celulare și genice oferă speranță și posibile tratamente pentru boli ce nu puteau fi tratate pana acum sau pentru boli dificil de tratat dintr-o gamă largă de domenii medicale⁷.

Principalele beneficii ale terapiilor celulare și genice⁸

• UTILIZEAZĂ ADN, ARN, CELULE și REPROGRAMEAZĂ ORGANISMUL pentru a lupta împotriva bolii în mod direct.
• Efectul tratamentului ar putea fi permanent după o singură administrare - O SINGURĂ ADMINISTRARE
• Au potențialul de a transforma medicina, oprind progresia unei boli sau ameliorând cauza care stă la baza bolii.

Referințe

1. National Institutes of Health (NIH) U.S. National library of medicine. What is a gene? Disponibil la: https://ghr.nlm.nih.gov/primer/basics/gene. Accesat ultima dată în aprilie 2019.
2. National Institutes of Health (NIH) U.S. National library of medicine. What kinds of gene mutations are possible? Disponibil la: https://ghr.nlm.nih.gov/primer/mutationsanddisorders/possiblemutations.
3. National Institutes of Health (NIH) U.S. National library of medicine. What is a gene mutation and how do mutations occur? Disponibil la: https://ghr.nlm.nih.gov/primer/mutationsanddisorders/genemutation.
4. World Health Organization. Genes and human diseases. Disponibil la: http://www.who.int/genomics/public/geneticdiseases/en/index2.html. Accesat ultima dată în aprilie 2019.
5. Friedman T. A brief history of gene therapy. Nat Genet. 1992; 2: 93-98.
6. American Society of Gene & Cell Therapy. Different approaches. Disponibil la: https://www.asgct.org/education/different-approaches. Accesat ultima dată în aprilie 2019.
7. O’Reilly M, Kohn DB, Bartlett J, et al. Gene therapy for rare diseases: summary of a National Institutes of Health workshop, 13 septembrie 2012. Hum Gene Ther. 2013; 24(4): 355-362.
8. High KA. The Jeremiah Metzger lecture: gene therapy for inherited disorders: from Christmas disease to Leber’s amaurosis. Trans Am Clin Climatol Assoc. 2009; 120: 331-359.